La fel cum genomul uman are 4 baze azotate pirimidinice și purinice de ADN, adenită, guanină, certozină și timină și genomul universului are patru funcționalități ce generează împreună dinamica și complexitatea comportamentală. Acestea sunt: electromagnetism, interacții slabe, gravitație și interacții tari. Bazele purinice și pirimidinice sunt așezate in perechi complementare pe lanțul ADN. In mod similar și cele patru fenomene cosmice generează structuri complexe, când sunt puse împreună in acțiune comună.
La nivelul următor de rafinare se obţine GENOMUL UNIVERSULUI.
Analizarea manifestărilor privite de la macro la micro cere înțelegerea conexiunilor, a transformărilor și a relațiilor dintre elemente. Fiecare culoare este asociată unui patern structural. Mai jos vom găsi detalii de generare a cheilor de descifrare necesare înțelegerii legilor ascunse ale universului, pe mai multe nivele de complexitate.
Ca un detaliu interesant se vor putea compara și pune împreună cele patru forțe fundamentale din teoria particulelor elementare, cu gravitația (particula), electromagnetismul (lumina), forțele tari (spațiu finit) și forțele slabe (oglinda).
The discovery Gell-Mann is most attributed to is his discovery of the "Eightfold Way", based off of the Noble Eightfold Path of the Buddhist religion.
This theory states that baryons and mesons are organized into octets. This discovery eventually led to Gell-Mann's other major discovery, Quarks and the Quark model. The Eightfold Way also implies that mesons can also split into a decuplet, which was followed up with a discovery of a new particle, called Ω−. These discoveries led to his Nobel Prize in 1969 for his contribution to elementary particles.Fizica Simplificată - Nicolae Sfetcu
Literele - în relație cu automorfismele dreptei proiective și tabelul de compunere ce generează subliterele, populează diagramele unicursale
pachete câmpuri colorate
Cele verzi se suprapun prin îndoire fata de liniile verticale, sau se completează cu cele albastre la îndoire, pentru primele 6 benzi de la stânga la dreapta. Intre benzile 6 si 7 nu se mai suprapun, ci se repeta paternul. Se creează astfel o rupere de simetrie. In continuare cele albastre vor completa locurile libere generate de cele verzi, iar ultimele trei benzi, vor putea fi îndoite, in aceeași maniera ca si primele trei benzi. Intre banda 6 si banda 7 prin îndoire se petrec fenomene paradoxale, in care se pot suprapune si cele albastre. Este posibila polarizarea luminii, schimbări de faza, trecerea la o noua dimensiune.
Referențialele experimentale de organizare a luminii de diferite spectre, caracterizate de verticalele colorate și spațiul finit cu anumite caracteristici, sunt diferite pe fiecare cvartal în parte. Din alt punct de vedere fiecare tip de lumină, caracterizat prin verticale colorate și fiecare structură de spațiu finit, generează alte tipuri de activități și proprietăți. Acestea corespund cu acţiunile tipurilor de lumină, în configurațiile date de spațiul finit.
Albastru simetrie tip (2,1,3--3,1,2), verde simetrie pe bara de jos și de sus, tip (5,4,6--6,4,5). Albastru transpoziții între coloane, verde transpoziții între două elemente de pe bara de jos și de pe bara de sus.
Pentru albastru verde putem evidenția și următoarele proprietăți:
-acolo unde avem structuri verzi (spațiu finit), apar cate două structuri repetitive, decalate unele față de celelalte (modele de cristalizare)
-acolo unde avem structuri verzi, intercalate în același pătrățel cu structuri albastre (spațiu finit cu lumină), se generează structuri imbricate (plasma) în care o transpoziție pe două butoane de pe una dintre linii, pot conduce la schimbarea între ele a stărilor
-decalarea liniilor conduce la apariția fenomenelor repetitive, gen ceas atomic, ritmuri de diferite naturi
-fenomenul apariției diferitelor tipuri de ritmuri are mai multe variante posibile de manifestare, implicând mai multe tipuri de structuri cu mai multe linii de structurare, însă de fiecare dată se va caracteriza printr-o transpoziție intre două butoane pe una dintre cele doua bare orizontale
-atunci când decalajele se produc între coloanele din pătrate, se produc structuri informaționale ale spațiului finit ce emit lumină (gen fotoluminescență fizică sau chimică)
-atunci când apar structuri de linii compacte cu elemente alternative, pe două structuri paralele lipite intre ele, formând zig-zag-uri, se obțin fenomene de tip disipativ, generatoare de stabilitate relativă
Asemănător cu cazul anterior, apare o rupere de simetrie între banda 6 și banda 7. Pe zona de rupere de simetrie, prin îndoire apar doua fenomene: completarea luminii cu reflecție/refracție (oglinda) sau suprapunerea oglinzilor ce au fiecare alte caracteristici. Pe zona de rupere de simetrie, apar permutări circulare între elemente pe fiecare bară. In celelalte cazuri apar simetrii între elementele de graniță.
Observam și în acest caz ca se ocupă toate pozițiile posibile, unele de mai multe ori. Aceasta presupune o structurare complexă corelativă.
Prima linie si ultima linie conțin pe pozițiile 2, 3, 4 si 7 doar oglindă, ceea nu se mai regăsește pentru roșu-verde. Din punctul de vedere concret, găsim oglinzi în toate structurile apei, ce generează reflexie, refracție, pe suprafețele de cristalizare, în cristalele lichide specifice vieţii, etc. Repartizarea relativ în toate mediile existențiale a apei, face posibil transferul de informaţie și stocarea în memoria apei.
Diferențele și asemănările dintre albastru-galben și roșu-verde, sugerează complementaritatea celor două structuri. Dacă acestea sunt suprapuse, completează genomul universului. Dispunerea structurilor ce apar pe aceleași poziţii de mai multe ori, este însă diferită. La roșu-verde structurile vor fi de tip spațiu finit-particulă (trei drepte concurente). Apar și detalii noi privitoare la structurile coloanelor. De exemplu, coloana 7 are peste tot, cu excepția liniei 4, câte patru particule și 4 spații finite. La coloana 1 toate pătratele conțin alternativ câte opt particule sau opt spații finite.
Proprietățile celor doua structuri asemănătoare ca formă sugerează câmpul electromagnetic pentru albastru-galben și câmpul gravitațional pentru roșu-verde. Pozițiile relative ale structurilor fiecărui pătrățel în parte conduc la înțelegerea diferențierilor structurale interne, de tipul „informaţii în informaţii”, „frecvențe in frecvențe”, etc.
Combinația „particula-spațiu finit”, este de asemenea extrem de prezentă. Aceasta conduce la acumulările complexe de particule ce generează materia cu proprietățile ei specifice.
Un an detaliu interesant este faptul că ambele structuri roșii sau verzi nu se pot obţine printr-o simplă transpoziție între doua elemente de pe linia 2 a unui patern, fiind necesare două transpoziții diferite. La ambele structuri numărul de roșii și verzi, sau albastre și galbene nu sunt egale. Această proprietate poate explica diferitele fenomene fizice dinamice. Atât pe bara de jos, cât și pe bara de sus la ambele tipuri de structuri apar permutări circulare în sensuri diferite pentru structurile din același pătrat.
Atât pentru structurile roșu-verde, cât și pentru structurile albastru-galben, apar substructuri formate din componente diferite, dar care se asociază automat între ele (oglindă-lumină și particulă-spațiu finit). Aceasta proprietate explică fenomenele de difracție, reflecție, refracție, interferență, ce se petrec în foarte multe variante, permiţând transmiterea informațiilor purtate de diferite categorii de unde luminoase, în structurile materiei vii sau a structurilor fizico-chimice. Explică de asemenea tipurile de legături fizico-chimice între diferitele elemente ale materiei (particule) la diferite nivele de agregare structurată.
Citirea de la dreapta către stânga a structurilor de lumina și particule, ce se completează reciproc pe primele trei coloane, întâlnește momentul in care se produce saltul calitativ prin suprapunerea coloanelor 6 si 7. Aceasta suprapunere este parțială, deoarece transpozițiile obținute sunt diferite, intervenind o rotație (permutări circulare) în același sens a butoanelor implicate. În urma acestui fenomen se modifică sensul de suprapunere cu completare reciproca a pozițiilor pentru coloanele de la 6 către 1.
Fenomenul corespunde pregătirii fenomenului de big-bang, momentului de big-bang și generarea ulterioară de structuri de atomi şi a tipurilor şi frecvențelor de lumină.
Proprietățile acestor structuri sunt impresionante. Se păstrează, ca peste tot, ruperea de simetrie (mai greu observabilă ăntre benzile 6 si 7). Dacă se îndoiesc benzile atât dintre stânga cât și dinspre dreapta, benzile se suprapun și se completează între ele, cu excepția benzii 7 ce are elemente ce se suprapun peste banda 6. Fenomenul sugerează dinamica universului de tip big „bang-big crunch”.
La ambele tipuri de structuri colorate, una dintre bare rămâne cu structuri stabile, la cealaltă bară apar structuri simetrice.
Acest tip de fenomene se obțin printr-o singură transpoziție între elementele extreme de pe una dintre linii. Aceasta presupune posibile schimbări bruște de stare, dar și formarea de sisteme disipative.
Este singura schemă care are colțurile din partea stângă, fără nici un conținut. La aceste scheme apar permutări circulare în sensuri contrare, pe ambele tipuri de structuri, pe fiecare bară.
Proprietățile acestor structuri sunt locale, aceasta sugerează proprietățile deosebite ce pot fi utilizate în diferite tipuri de lasere și holografii, folosind diferite tipuri de particule, ce pot fi folosite in condiții speciale, eventual afectând mediul general.
Structurile implicate cu regulile de manifestare sugerează echilibrul dintre materie si antimaterie, ce se anulează reciproc in anumite condiții. Particulele și anti-particulele au permutări circulare în sensuri opuse, pe cele doua linii. Privit din alte perspective se observă crearea de condiții structurate pentru generarea de antimaterie din materie, reprezentate de structurile de oglindire. Menționăm că structurile de oglindire sunt diferite și că generează fenomene neliniare sau paradoxale, ce nu se încadrează in legile fizicii și chimiei cantitative.
Regulile de tipul undă-corpuscul și principiile de nedeterminare pot de asemenea să fie luate in discuție. Ceea ce se consideră ca fiind nedeterminare devine determinare complexă, dar evaluabilă.
Observația, la prima vedere, arată că pe liniile de separare dintre benzi, atunci când apar semne alăturate, ele sunt de aceeași culoare și cu structuri simetrice.
Pentru anumite linii verticale de separare, simetria este completă, a doua, a patra și a șasea, numărate de la stânga la dreapta. Pentru prima și a treia linie de separare, simetria nu respectă și modul de repartizare a culorilor. Pentru a cincea linie de separare se produce o rupere de simetrie, întâlnită la toate celelalte tabele.
Simetria perfectă conduce la materie-antimaterie. Simetria imperfectă conduce la instabilitatea structurilor ce pot acumula energie multă in structuri fragile (bomba nucleară).
Ruperea de simetrie, caracteristică tuturor tabelelor, a fost identificată și de către Gareth Lissi în modelul generării particulelor elementare, descris cu ajutorul algebrelor Lie E8.
Concluzia este unică, experimentarea în laborator a fizicii nucleare poate conduce la catastrofe iremediabile, în lipsa abordării, în cazul de față a mecanismelor de interferare a elementelor constitutive (interacțiilor tari și interacțiilor slabe).
O analiză aprofundată pornită de la câmpurile informaționale, făcută cu o altă cheie de descifrare, ne conduce la istoria evoluției umane [vezi genomul extins grupat]
Pentru toate structurile formate prin transpoziții pe rânduri sau coloane, apare posibilitatea unui număr de paternuri ce nu afectează formal repartizarea culorilor. În schimb, afectează modul de organizare internă a dimensiunilor de structurare a transpozițiilor.
Principiul nedeterminării apare la posibilele structuri de organizare a liniilor și coloanelor, unde relaționările se fac între structurile interne ce caracterizează particulele și structurile de tipuri de lumină, ce sunt privite din punctul de vedere a rezultatului structurării. Preluând modelele de structurare depistate în modelele de mai sus, se poate lua in discuție existența a 216 particule, în loc de 61 cât se consideră în modelul standard, se ajunge la 216, cât se consideră în modelul Algebrelor Lie E8, descrise de Gareth Lissi.
Această coincidență de numere este semnificativă pentru înțelegerea structurilor de particule elementare și similar pentru structurile de frecvențe ce pot fi asociate. Important este modul de structurare pe 8 dimensiuni a caracteristicilor particulelor elementare. Acesta coincide cu numărul de vârfuri ale unui cub, ce se poate descifra cu ajutorul structurilor fractolonice complexe de tip „cub, bulk, hexagoane colorate, ce sunt caracterizate prin conținuturile informaționale ce generează un spațiu coerent, pe toate dimensiunile de structurare.
Din altă perspectivă, a densității principiilor arătate, constatăm că numărul de tipologii de spații finite este egal cu numărul tipologiilor de oglinzi și dublu față de numărul tipurilor de particule sau de tipuri de lumină. Pe de altă parte, estimările actuale prezintă alte rezultate: the total mass–energy of the universe contains 5% ordinary matter and energy, 27% dark matter and 68% of a form of energy known as dark energy. Thus, dark matter constitutes 85% of total mass, while dark energy plus dark matter constitute 95% of total mass–energy content. Conform teoriilor menționate, principiile prezentate anterior nu pot fi cuantificate doar în temeni de masă-energie, din cauza influențelor și relațiilor complexe existente.
Dualitatea manifestărilor
a) centrat=corpuscul
b) deschis către infinit=undă
c) oprit=schimbarea mediului, refracție
d) blocat=reflectat, captiv
ab) manifestarea duală undă corpuscul
ac) stări de excitație
ad) atracție către un centru
bc) excitație locală, frecvențe
bd) fractalizare internă
cd) modificarea granulației, singularități
La fiecare dintre schemele bicolore, pe fiecare pătrat constitutiv, dacă se efectuează anumite translații pe verticală sau orizontală, putem obţine forme compactate. Acestea vor avea fiecare un număr de figuri colorate ce se dispun simetric față de ambele axe centrale. Concluzia este legată de ciclicitatea fenomenelor studiate.
Dacă luăm în considerație analiza tridimensională prezentată mai sus, în care se pot identifica rotațiile, ajungem la concluzia unor timpi bine definiți, în care se petrec transformările.
Din altă perspectivă, se poate observa că geometria euclidiană se poate recupera în modelele de structurare. Acest fenomen se remarcă în crearea de structuri complexe de dimensiuni extrem de diferite (ex. structura rețelelor neuronale, vis-a-vis de structura universului de structuri galactice cunoscute).
Se remarcă și faptul că distanțele relative ale elementelor celor două structuri sunt in aceleași proporții, că spiralele de tip Fibonaci sunt identice, etc.
Această observație conduce la ipoteza unei conștiințe universale ce se manifestă atunci când apar condițiile de structurare asemănătoare.
Pe de alta parte, intre modelele de structurare si diagramele unicursale asociate, exista o relație cauzală directă.
Intre diagramele unicursale obținute la concatenarea pe trei butoane și universul semantic asociat, cu alte cuvinte de la genomul universului, la genomul manifestărilor comportamentale, există de asemenea o linie directă, rafinată pe etape și direcţii de manifestare.
Încărcarea cu semnificații de tip logic este un proces complex ce are modele de detaliere și de rafinare a înțelegerii, ce permit localizarea unor sub-fenomene și înțelegerea contextelor de manifestare. Aceasta procedură poate permite de asemenea înțelegerea modelelor informaționale structurate sau circulante, a variantelor de manifestare, a bazelor de date naturale ce permit structurarea informațiilor - vezi anexa „pachete câmpuri colorate” ce dă in final referențialul de „think globally” și anexa „semicicluri” ce dă în final referențialul de „act locally”.
Schimbând perspectiva de lucru, vom observa că fiecare pătrățică din structurile de două culori, poate fi înfășurată ca un tor: pe orizontal sau vertical în orice ordine. In cazul torului orizontal, vom obţine mai multe fenomene:
1)
structuri cilindrice iniţial regulate ce se pot compacta, sau relaxa, generând un fel de ceasuri fenomenologice (observate la fenomenele disipative);
2)
structuri parţial compactate, ale căror modalități de acțiune sunt rapide și orientabile pe una dintre axele diagonale (structurabile pe spațiul finit), în condițiile de variabilizare a stărilor și simetriilor funcționale.
3) Dacă luăm o coloană întreagă, observăm posibilitatea de pliere a pătrățică cu pătrățică, în mod simetric, peste pătratul central. Aceasta corespunde diferitelor stări de agregare a structurilor imbricate pe două culori.
4) În cazul unor structuri apare același fenomen, dar plierea se va face între coloanele învecinate, cu completarea golurilor, în jurul verticalei de separare dintre 6 și 7.
5) Pentru toate structurile generate de câte două culori, avem fenomene specifice, ce se supun în mod particular legilor de manifestare, conducând la coerența locală finală, sau la apariția fenomenelor de degenerare și regenerare, în altă formulă existențială.
6) Pe de alta parte, întregul sistem se angrenează ca un sistem de roți dințate, atât pe verticală cât și pe orizontală, ceea ce creează sistemul de ritmuri și frecvențe caracteristice tuturor proceselor. Acest sistem de ritmuri și frecvențe este caracteristic tuturor frecvențelor și ciclurilor, cosmice, planetare, ecosistemice, mergând până la cele celulare.
7) Aceste angrenaje, „roți dințate”, sunt conectate în genomul universului, generând fenomene extrem de complexe, ce pot fi descifrate folosind viziunile corelative.
Entropizarea si sinergizarea structurilor arborelui fractal algebric, mecanisme de funcționare
Automatele laticiale
Structurile fizice generate datorită legilor genomului universului, vor genera, structuri și fluxuri, ce pot menține stabilitatea structurală și funcțională, sau o pot distruge. Mai jos avem exemplu de distrugere a sustenabilității. Daca la nivel cosmic interacțiilor dintre forțele tari și forțele slabe, pot conduce la dezagregarea totală, la nivelul sustenabilității, acest fenomen este degenerat de către automatele laticiale. Reprezentarea schematică a sustenabilității este dată de sensul săgeților. Sustenabilitatea cere pe hexagonul negru două săgeți succesive pe o parte (cele roșii) cu patru săgeți consecutive pe cealaltă parte (cele portocalii). Metabolismul cere o dispunere diferită (hexagonul mov). In desenele de mai jos, apar contradicții între săgeți, atunci când hexagoanele sunt lipite între ele, ceea ce arată degradarea sustenabilității și în mod automat și a metabolismului individual, social sau ecosistemic.
Exemplul de mai sus arată atât extraordinara coerență a universului, dar și extrema fragilitate a conexiunilor, în momentul în care s-a trecut de punctul de echilibru stabil (no return), iar mecanismele de remediere a echilibrelor, caracteristice sistemelor disipative, nu se mai pot autogenera.
Umanitatea trece în aceasta perioadă prin aceste fenomene, cel puţin la nivelul echilibrului şi sustenabilității mediului natural, dar și la nivelul crizelor generatoare de războaie ce pot deveni mondiale și finale datorită armamentului atomic și a mecanismelor decizionale automate programate pe inteligențe artificiale.
Experimentalismul, fără înțelegerea profundă a fenomenelor generate, prezent în aplicațiile militare sau tehnologice, accelerează dezechilibrarea și slăbirea sustenabilității (exemplu, utilizarea frecvențelor ce generează poluare informațională, sau a produșilor poluanți ce conduc la imposibilitatea remedierii stabilității prin acțiunea ecosistemului, ce este atacat la rândul său prin exploatare sălbatică).
Sustenabilitatea, ca termen general, se referă la stabilitatea structurilor de univers. In particular, se schimbă conceptul în privința universului informațional ce generează viața. Modelul de sustenabilitate informațională se traduce în 8 nivele de complexitate ce definesc fractalii algebrici.
În cazul informaţiei circulante ce se poate traduce în multiple feluri, aceasta se poate integra în informația structurată prin concatenare, în funcţie de valențele libere din structurile informaționale structurate și de variantele de deschidere oferite de informația circulantă. În mare măsură, procesul seamănă cu digestia, existând in final reziduuri informaționale ce sunt eliminate, ce pot fi reciclate în alte structuri informaționale.
În caz particular, procesele sunt descrise detaliat pe primele 5 nivele în xml-urile ce pot fi acționate printr-un motor IT specializat (vezi fișierele „CROMOZOMUL X” și „CROMOZOMUL Y” din download-ul de mai jos).
Între cadrul general informațional până la paternurile exprimate, mai există o etapă, cea a presiunii spațiului coerent al informațiilor. Această presiune lasă forma generală invariantă, dar provoacă modificări de raportare și poziționare. Se poate observa pe aplicația de mai jos, modul în care se produc deformările paternurilor generale, ce conduc și la modificări ale structurilor informaționale date de mecanismul de „think globally-act locally”.
Se mai poate observa și apariția a noi paternuri generale, invariantă fiind diagrama unicursală pe 6 puncte (exemplu de ponderi diferite pe act locally).
Inteligența structurilor informaționale ale arborelui fractal algebric
Gradele de libertate
Sustenabilitatea poate fi menținută și adaptativ, transpozițiile pe linii sau pe coloane țn structurile informaționale, ce nu afectează pachetele informaționale mari, permit adaptarea evolutivă a sistemelor la condiții diverse. Esenţială este relația de tip „omul potrivit la locul potrivit” prin care să se asigure coerența funcțională. Aceasta observație este valabilă de la sistemul existențial al spațiului fizic, dar și al spațiului coerent informațional, caracteristic structurilor vii, ce generează baze de date evolutive.
Bazele de date inteligente
Acestea conțin diagrame unicursale, cu specificații de filtrare pe fiecare buton în parte. Informațiile ce nu au fost filtrate intră în foldere, din care pot fi reluate în măsura în care se rafinează structura nodurilor. Aceste baze de date, conduc la generarea informațiilor structurate, pornite de la informațiile circulante.
Fiecare dintre aceste modele de concatenare respectă aceleași reguli semantice ca și feedback-urile simple. De exemplu, concatenarea pe un nod cu conținut semantic va lucra conform următoarei scheme:
Informația circulantă poate fi inclusă prin concatenare în bazele de date cu informaţie structurată. Bazele inteligente de date vor permite crearea variantelor de posibilități de interpretare a datelor, privite din alt context, cu verificarea coerenței și ne- contradicției sistemului de analiză. Rafinarea analizei se poate face semantic, prin procedurile existente descrise anterior. Procedurile permit posibilitatea dezvoltării de programe prin care să se poată interpreta semnalele din mediu și crea posibilitatea de comunicare cu alte specii.
Completarea schemelor funcționale ale diagramelor unicursale se face în modul următor: nodurile conectate cu linii punctate roșii, pot avea valorile semantice (unde; când). Celelalte noduri vor avea valorile posibile (ce, cum, de ce). Variantele de diagrame unicursale diferite pe fiecare dintre modelele arătate mai sus este de 324. Aceasta este un număr impresionant de variante diferite semantic, dar care prin filtrare pe formele paternurilor din concatenarea pe trei butoane, se va reduce la mult mai puține variante. Astfel nu va mai fi necesară doar abordarea de tip probabilistic prin integrale Feinman a problemei, ci vom obţine interpretări mult mai exacte a fenomenelor.
Cadrul de manifestare exprimat compactat în tabel se factorizează la paternurile structurate.
Exemplu de factorizare a informaţiei circulate la structurile de paternuri, generând semnificațiile ulterioare prezente în aplicația ce reprezintă concatenarea pe 3 butoane. Procedura semantică se poate aplica mult mai dificil prin concatenarea pe două butoane sau pe un buton datorită cel 324 de variante generate de un singur patern. Concatenarea pe trei butoane este însă utilizabilă pentru caracterizarea spațiului semantic.
În timp ce tabelul subliterelor este un referențial local generat din diagramele unicursale orientate, (vezi feedback-urile simple), celălalt tabel este foarte compactat, reprezentând clustere și etape ce sunt prezente în informația circulantă, dar și în modelele de concatenare pe un buton și pe două butoane (vezi semiciclurile). Concatenarea pe 3 butoane reprezintă modelul compactat de două ori, în clase de clase de structurare.
Menționez că diferitele structuri informaționale din fractalii algebrici au aceste modele de compactare succesivă, ce conduc la noi etaje semantice, (ex. feedback-urile simple dezvoltă compunerea clusterelor de litere (vezi COMPUNEREA CLUSTERELOR DE LITERE). In cazul paternurilor, același simbol conduce la 81 de pași de evoluție, obținuți datorită modelelor de transpoziție generat de genomul universului.
Repartizarea paternurilor de tip gravitație (particulă), electromagnetism (lumină), forțe tari (spațiu finit), oglindă (forțe slabe), dau raport 1/1 in privinţa particulelor si electromagnetism, si 1/2 in privinţa particulă-spațiu finit sau particulă- oglindă. Raportul 1/2 se păstrează si pentru electromagnetism-spațiu finit, sau electromagnetism oglindă (vezi Genom - două culori parţial).
Aceasta va permite caracterizarea exactă a informaţiei circulante, factorizata la paternurilor informaţiei structurate. Aplicațiile posibile ne vor conduce către posibilitatea traducerii semnalelor venite de la diferite specii si dialogul direct cu orice specie din natura terestra sau din univers.
Compunerea clusterelor de litere
În cazul paternurilor, același simbol conduce la 81 de pași de evoluție, obținuți datorită modelelor de transpoziție generat de genomul universului. Repartizarea paternurilor de tip gravitație (particulă), electromagnetism (lumină), forțe tari (spațiu finit), oglindă (forțe slabe), dau raport 1/1 în privinţa particulelor și electromagnetism și 1/2 în privinţa particulă-spațiu finit sau particulă- oglindă. Raportul 1/2 se păstrează și pentru electromagnetism-spațiu finit sau electromagnetism oglindă.
Genom - două culori
Aceasta va permite caracterizarea exactă a informaţiei circulante, factorizată la paternurile informaţiei structurate. Aplicațiile posibile ne vor conduce către posibilitatea traducerii semnalelor venite de la diferite specii și dialogul direct cu orice specie din natura terestră sau din univers. Sustenabilitatea şi metabolismul arborelui fractal algebric cu sistemele de procesare a informațiilor relevante și de găsire a soluțiilor adecvate la problemele întâmpinate, adecvarea soluțiilor la context (frunzele arborelui fractal algebric).
Viaţa evolutivă și adaptativă poate exista în prezența sustenabilității și metabolismului. Acestea au loc în condiții precise date de scheme funcționale clare.
Procesul de evoluție adaptativă se face prin rafinarea informațiilor pe mai multe nivele de complexitate. Acest proces are o dinamică complexă, în cadrul nivelelor și între nivele, în care se iau decizii atunci când sensurile informaționale sunt contradictorii pe același vector informațional. Astfel, se formează dinamica evolutivă a alegerilor și optimizărilor în găsirea de soluţii.
Informația circulantă si informația structurată cu utilizare in bazele de date inteligente si evolutive
În spațiul coerent al informaţiei, operațiunile de bază sunt concatenările pe un buton, două butoane și trei butoane între diagramele unicursale (principiu). Al doilea set de operații derivate este dat de generarea funcționalităților plecate de la „ce”, „cum” „de ce”, „unde”, „când” și pozițiile pe care le ocupă pe diagramele unicursale. (@)vezi fig. 141.
Acestea sunt: intrare de date, procesare de date intrate, baza de experienţe, ieșiri de date, evaluare de rezultate, baza de strategii. Fiecare poziție este destinată filtrării și acumulării structurate a datelor, cele nefiltrate fiind păstrate câteva etape, în buffere, de unde pot fi preluate la următoarea filtrare, în urma modificărilor structurale produse prin reciclarea pe diagrama unicursală.
Schema alăturată redă o parte din procesul de structurare a informațiilor ce conduce la coerentizare, structurare, operare cu diverse module prin concatenare, filtrare sau alte operații derivate în funcţie de configurațiile informaționale și de situațiile derivate.
Informațiile structurate le găsim in tabelele de structurare la concatenările pe trei butoane(@), două butoane(@), sau un buton(@).
Modelele de operare cu aceste tipuri de informaţii vor fi prezentate în continuare:
Informațiile din „tabel final” concatenate cu informațiile structurate pe trei butoane:
Operația naturală primară este deziparea informaţiei circulate și transformarea sa în diagrame unicursale:
Se observă multiplicarea informațiilor în primele etape, luând-se separat primele două coloane și separându-se pe a treia coloană cele 4 variante: unde-unde, unde-când, când-unde, când-când. Diagramele unicursale devin paternuri, iar acestea se transformă în conținuturi ce capătă semnificație inteligibilă pe harta mentală umană sau a altor specii ce pot comunica cu mediul exterior sau mediul interior.
Acțiunea complexă a informaţiei circulante asupra informaţiei structurate în baze de date evolutive și inteligente
Comunicarea este dependentă de cadrul de comunicare, aceleași litere putând fi prezente în paternuri diferite, iar aceleași paternuri putând fi populate cu semnificații diferite. Se poate observa că tabelul de paternuri corespunzătoare concatenării pe 3 butoane nu conține toate paternurile din informația circulantă sau din tabelele specifice concatenării pe 2 butoane sau pe un buton. Următoarele paternuri sunt specifice celorlalte variante.
Cu alte cuvinte, se poate crea o cale de comunicare cu structurile informaționale complexe de tip toric sau conectom, ce pot fi o deschidere către înțelegerea legăturilor complexe dincolo de granițele științelor oficiale. Privit dintr-o altă perspectivă, dublarea informațiilor de traducere a unui patern format din șase puncte, arată o legătură între manifestări de tipul undă-corpuscul sau ne permite înțelegerea mai profundă a manifestărilor observate în fizica cuantică, înțelegerea transferului informațional prin găurile de vierme, a câmpului morfic planetar sau universal.
Dacă fixăm un elastic pe nodurile primei diagrame unicursale, corespunzătoare dimensiunilor date de liniile paralele (lumina), putem obţine toate celelalte diagrame unicursale cu ajutorul transpozițiilor dintre două puncte de pe una dintre cele trei de pe una dintre liniile generatoare. Principiul rămâne același și în realizarea genomului universului. Aceasta ne permite să înțelegem legitățile interne ale unui spațiu informațional nemărginit, pornit de la un număr finit de reguli inițiale (fractalii algebrici).
La următorul nivel de complexitate, descoperim genomul universului cu formațiunile asociate ce converg către proprietăți ale spațiului fizic. In acest caz, configurații informaționale de dimensiuni mari sunt în relație directă cu cele prezentate anterior.
Filtrarea informațiilor prin două tipuri de filtre generează tipurile de proprietăți fizice și informaționale ale spațiului. Genomul universului asigură condițiile de filtrare a diferitelor paternuri, generând în acest fel fenomenele asociate.
Și în acest caz, procedura de transformare a pachetelor de date în diagrame unicursale, ce capătă conținuturi semantice, este comună diferitelor structuri. Aceasta asigură coerența și continuitatea existenței spațiului fizic și al universului informațional. Prelucrarea uriașei cantități de informaţii ce este rulată în univers este naturală într-un univers inteligent și sensibil.
Dacă luam pachete mici de informaţii, se pot descifra condițiile de definire și creare de noi tehnologii, bazate pe cunoaştere și conservare a echilibrelor locale sau globale.
Un exemplu de structuri informaționale ce pot genera noi tehnologii este următorul:
Relevante în acest sens sunt următoarele informaţii: pozițiile relative ale structurilor de date (lumină-particulă); structura culorilor asociate cu structurile semantice asociate; transformările paternurile datorate schimbării culorilor datorate transpozițiilor dintre cifre. Numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, reprezintă pozițiile relative ale conținutului semantic definit prin ce, cum, de ce, unde, când.
Relațiile de poziționare pe verticală, orizontală sau oblicele principale ne definesc modelele de relaționare între diferitele paternuri asociate. Diagramele unicursale asociate ne definesc etapele și sincronizările necesare pentru producerea experimentului proiectat. Acesta va depinde de tipul de particulă și de tipul de lumină utilizate în cursul experimentelor, de relațiile și distantele de poziționare a componentelor intrate în experiment, de sincronizarea și ciclicizarea schimbărilor produse, definite prin transpozițiile inițiale și de alți parametri posibili, obținuți din relațiile cu structurile învecinate sau distanțate.
Relațiile de tip lumină, oglindă, particulă, spațiu finit pot fi observate studiind natura biologică. Modul în care se oglindește informația intre diversele chakre (construcții informaționale complexe ce se structurează și funcționează in jurul unor organe hormonale), laserele biologice obținute la nivelul sinapselor neuronale ce permit realizarea de holograme informaționale capabile să coordoneze procese complexe, sunt doar exemple in aceasta direcție.
Pe de altă parte, organismul uman este un sistem complex ce conține multe structuri de tip arbore: arborele sanguin, limfatic, arborele respirator, arborele sistemului nervos, etc. Putem vedea similaritatea arborescențelor informaționale universale, dacă folosim această perspectivă.
Ultimele chei de descifrare pătrund mai adânc în cunoaşterea genomului universal, a genomului ecosistemic, uman sau social. (@)vezi relațiile de generare dintre elemente.
Concatenarea pe trei butoane:
Pentru a descifra aceste relaţii, trebuie să plecăm de la cele patru baze ADN, de la interpretarea celor 4 tipuri de figuri colorate din genomul universului: albastru (lumina, foc); galben (oglindă, apă); roșu (particulă, pământ); verde (spațiu finit, aer). S-au luat in considerație cele patru elemente din filozofiile antice. Au fost luate in analiză, două tipuri de relaţii: cele obținute din eliminarea a câte două culori din genomul universului, obținând tabelele: albastru-verde (@); verde galben (@); galben-albastru (@); roșu-verde (@); galben-roșu (@).
Genom - două culori
Al doilea tip de relaţii au fost obținute prin generarea dintre coloana principală și linia principală, ținând seama de culorile generatorilor, astfel:
Interacțiilor: roșu-verde (@), galben-galben (@), albastru-albastru (@), galben-albastru (@), roșu-albastru (@), roșu-galben (@), roșu-roșu (@), verde-albastru (@), verde-verde (@), verde-galben (@).
Semnele colorate de pe aceste tabele semnifică și ilustrează relațiile de generare specifice. In mod particular, relațiile verde-galben generează toate cele patru tipuri de elemente, acestea având ca generatori spațiul finit şi particula. Interpretările sunt complexe, dar descifrabile și ne conduc către tehnologiile naturii.
Descifrarea tehnologiilor naturii prin cheile de descifrare
Detaliile semnificative sunt:
- pozițiile relative ale semnelor colorate,
- transpozițiile dintre elementele liniilor paralele ce conțin funcționalitățile sistemelor, notate cu cifre atașate fiecărei funcționalități
- numărul și strategia de obținere a unei situații țintă, plecând de la poziţia inițială
Aceasta ne dă istoria și dinamica transformațională.
Exemplul local:
are in centru:
și este înconjurat de patru semne albastre cu poziţii diferite ale liniilor verticale colorate. Cum semnul galben semnifică „oglinda” (apa), iar cele albastre semnifică lumina, putem estima necesitatea analizei tipurilor de lumină, ce generează o anumită structură informațională a apei. Cum apa are memorie (Masaru Emoto, Jacque Benveniste, Luc Montainger), putem studia inter-relațiile reciproce dintre tipurile de lumină și condițiile de aplicare a acesteia, pentru amprentarea apei cu tipuri de informaţie.
Pe de altă parte, apa (galbenă) este structurată între două surse de particule elementare (semnele roșii) și in condițiile de aplicare a două spații finite ce sunt cu structuri simetrice și plasate în poziţii opuse, perpendicular pe cele două surse de particule elementare.
Cele patru surse de lumină au anumite caracteristici specifice, date de „intrare-ieșire” (linia roșie), „procesare-evaluare” (linia albastră) şi de „experiență-strategie” (linia verde). Modurile de asamblare ale componentelor trebuie să asigure plasamentul corect al circulației luminii (roșu), al procesoarelor (albastru) și a bazelor de date (verde).
În mod similar, tipurile de particule elementare utilizate
ce se combină intre ele
(Muray Gell Man) ne permit să identificăm tipurile de particule elementare necesare amprentării memoriei apei. Caracteristicile plasamentelor și a modului de organizare a tehnologiilor simetrice (verzi) sunt, de asemenea, definite. Spațiile trebuie să aibă anumite caracteristici în care se pot petrece procesele necesare.
Toate aceste detalii trebuie corelate cu evaluarile fenomenelor naturale. Tehnologiile naturii le găsim pe diferitele nivele de complexitate, de la modelele galactice, până la componentele organelor celulare. Studiul naturii poate fi făcut cu ajutorul unor instrumente logice potrivite fenomenelor studiate. Rezultatele se pot exprima în moduri multiple: relațional, calitativ, corelativ, cantitativ, pentru fiecare fenomen separat. Toate punctele de pe figurile de mai jos au conținut semantic coerent.
Liniile de intersecție ale hexagoanelor arată direcțiile logice către care se îndreaptă sistemul complex, prezentat pentru fiecare hexagon separat.
Postfață
Această lucrare descrie complexitatea și dinamica unui program ce poate fi inserat pe un computer cuantic de mare putere. Liniile generale tratate în aceasta lucrare pleacă de la viziunea proiectivă, dar descriu mecanismele universului și ale viului. Am plecat de la ipoteza că în spatele oricărui program există un CREATOR care a conceput programul.
În cazul de față semnătura programatorului este „eu sunt cel ce sunt” sau f(x)=x, alias f1. Urmele programatorului sunt prezente în tot programul și in rezultatele acestuia, intervențiile directe ale creatorului nu mai apar ulterior. Avem însă o singură direcție pe care putem completa paternurile existențiale necesare pentru a ne putea integra în ecosistem și în inteligențele cosmice.
IGNORAREA ACESTOR INFORMAŢII SI NERESPECTAREA REGULILOR EXISTENȚIALE DATE DE CHEILE DE DESCIFRARE, NE CONDUCE LA GENERAREA DE AUTOMATE LATICIALE CAPABILE SĂ DISTRUGĂ CREAȚIA LUI DUMNEZEU, UNIVERSUL ACTUAL SI VIAŢA. SUNTEM IN PRAGUL CELUI DE-AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL SI IN PROCESUL CELEI DE-A ȘASEA EXTINCȚII IN MASA A SPECIILOR DIN ISTORIA PLANETEI. ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ PROVOCATĂ DE APROPIEREA DE SOARE SI DE POLUARE ACCELEREAZĂ ACESTE PROCESE. INCONȘTIENȚA SI ORGOLIUL NEMĂSURAT A CELOR CE GÂNDESC LINIAR SI DIHOTOMIC SI CARE AU BANII LUMII NE CONDUC CĂTRE DEZASTRUL FINAL.
De aici si concluzia demonstrației matematice prezentate:
DUMNEZEU EXISTĂ, iar biblia are dreptate când afirmă că noi suntem creați.
Rămâne ca umanitatea să înțeleagă scopul, rostul, rolul si direcția pentru care a apărut, in relația directă cu ecosistemul planetar.
Figura 114. Privirea diferențiată ce generează genomul universului.
Figura 129. 42 automate laticiale.
Figura 130. Compactarea informațională specifică fenomenelor viului.
